Raport privind utilizarea unității de sistem Windows (Tendințe/Obiceiuri/Provocări) Trimestru 1 2025: O perspectivă bazată pe date
Acest raport analizează modul în care utilizatorii Windows își gestionează și folosesc unitatea de disc de sistem (inclusiv unitatea C), pe baza datelor colectate în T1 2025. Datele au fost adunate de EaseUS pentru a reflecta tiparele reale de utilizare, pornind de la un set inițial de 884.305 discuri, filtrat ulterior la un eșantion de 117.198 unități interne de sistem mai noi pentru analiză.
Scopul acestui raport este de a ajuta utilizatorii obișnuiți să înțeleagă comportamentul utilizatorilor Windows la nivel global și de a oferi îndrumări valoroase pentru dezvoltatori de software, producători de hardware și profesioniști IT, acoperind perspective detaliate despre utilizarea unității de sistem, tipurile de discuri, stilurile tabelelor de partiții, numărul de partiții de pe discurile de sistem, capacitatea și sistemele de fișiere ale unității C, statusul BitLocker și tendințele privind dimensiunea unității C etc.
Poți descărca raportul complet accesând linkul de mai jos:
Descarcă EaseUS Windows System Drive Usage (Tendințe/Obiceiuri/Provocări) T1 2025
Număr unități: 884.305
Eșantioane unități de sistem: 117.198


1. Descrierea eșantionului de date
1.1 Sursa datelor
Acest raport se bazează pe date privind discurile de sistem Windows colectate de software-ul EaseUS în luna martie 2025.
-
Dimensiunea inițială a eșantionului: 884.305 discuri de sistem
-
Eșantion final utilizat: 117.198 discuri
Criteriile de filtrare au inclus:
-
Modele de disc mai noi
-
Doar unități interne de sistem
Declarație privind protecția confidențialității:
EaseUS este dedicat protejării confidențialității utilizatorilor și integrității datelor. Procesul de colectare și analiză a urmat protocoale stricte de anonimizare:
-
Datele au fost colectate anonim, vizând doar parametrii relevanți pentru analiza utilizării discurilor.
-
Nu au fost colectate informații personale sau care pot identifica utilizatorii, în nicio etapă.
-
Înainte de analiză, toate datele potențial sensibile (ex. ID-uri de disc, etichete de partiții) au fost standardizate și anonimizate pentru a elimina orice risc de confidențialitate.
1.2 Filtrarea datelor
Criterii pentru selectarea discurilor recente:
Pentru a asigura fiabilitatea analizei tiparelor de utilizare, setul de date a fost filtrat pe baza valorii Power-On Hours (POH) a fiecărui disc. Intervalul selectat este definit astfel:
| Condiție de filtrare | Interval valori |
|---|---|
| Power-On Hours (POH) | 360 ore ≤ POH ≤ 5.000 ore |
Justificarea filtrării:
-
Excluderea discurilor prea noi (POH < 360 ore), deoarece timpul lor limitat de utilizare nu reflectă un comportament tipic.
-
Excluderea discurilor prea vechi (POH > 5.000 ore), pentru a evita denaturarea rezultatelor cu tipare de utilizare învechite, care nu se aliniază tendințelor actuale ale utilizatorilor.
-
Excluderea discurilor externe:
-
Lipsă de standardizare: Dispozitive precum unitățile conectate prin USB sau carcasele externe variază adesea în ceea ce privește calitatea hardware-ului și a interfeței, afectând acuratețea datelor.
-
Relevanță scăzută: Discurile externe sunt rareori folosite ca unități de sistem, ceea ce le face statistic nesemnificative pentru acest studiu.
-
1.3 Distribuția regională a utilizatorilor
Datele despre discuri colectate de software-ul EaseUS în acest raport reprezintă utilizatori Windows din întreaga lume. Conform acestui studiu, Europa, Americile (de Nord și de Sud) și Asia sunt primele trei regiuni cu cei mai mulți utilizatori Windows la nivel global.
Următoarele sunt proporțiile utilizatorilor la nivel mondial, pe regiuni:

| Regiune | Procent utilizatori |
|---|---|
| Europa | 40,85% |
| America de Nord | 25,54% |
| Asia | 22,86% |
| America de Sud | 7,50% |
| Africa | 1,61% |
| Oceania | 0,95% |
| Altele | 0,69% |
2. Obiceiuri de utilizare a unităților de sistem Windows
Această secțiune analizează modul în care utilizatorii Windows își configurează și folosesc unitățile de sistem. Sunt acoperite aspecte cheie precum distribuția tipurilor de discuri de sistem Windows, formatele tabelelor de partiții, numărul de partiții, capacitatea discului, sistemele de fișiere ale unității C, utilizarea BitLocker, spațiul disponibil pe unitatea C și principalele mărci de discuri.
2.1 Analiza tipurilor de unități de sistem
Începând cu 2025, SSD-urile reprezintă 84,41% din unitățile de sistem, în timp ce HDD-urile reprezintă doar 15,59%. SSD-urile oferă performanțe superioare în ceea ce privește viteza, eficiența și consumul de energie, ceea ce le face alegerea preferată, în ciuda unui cost mai ridicat per GB. Optimizările din Windows, precum suportul pentru TRIM, au stimulat și mai mult adoptarea SSD-urilor. SSD-urile sunt recomandarea principală pentru sisteme noi sau pentru upgrade-uri, pentru performanță și fiabilitate sporite.
Date de bază:
Începând cu martie 2025, majoritatea utilizatorilor Windows au trecut la unități de stocare SSD (solid-state drives) pentru sistem. SSD-urile reprezintă acum 84,41% din unitățile de sistem Windows, în timp ce hard disk-urile tradiționale (HDD) mai au doar 15,59%.
| Tip unitate de sistem | Pondere utilizatori |
|---|---|
| SSD | 84,41% |
| HDD | 15,59% |
Identificarea trendului:
Această schimbare reflectă o tendință pe termen lung, determinată de performanțele superioare ale SSD-urilor și de așteptările în continuă evoluție ale utilizatorilor moderni. În ultimul deceniu, SSD-urile au înlocuit treptat HDD-urile datorită progreselor în viteză, eficiență energetică și compatibilitate cu sistemele.
În plus, modificările cerințelor de sistem Windows au încurajat adoptarea SSD-urilor. Funcția DirectStorage din Windows 11 necesită un SSD NVMe pentru a îmbunătăți timpii de încărcare și performanța jocurilor. Această tehnologie permite jocurilor să încarce resurse direct din SSD către GPU, ocolind CPU-ul, reducând astfel timpii de încărcare și îmbunătățind performanța generală (conform specificațiilor Windows 11).
Concluzie:
SSD-urile depășesc HDD-urile la indicatori esențiali precum viteza de citire/scriere aleatorie, controlul latenței și eficiența energetică, oferind o soluție mai rapidă și mai rentabilă pe durata de viață a unui dispozitiv. Deși SSD-urile încă au un cost mai mare per gigabyte (0,12 $/GB vs. 0,03 $/GB în T3 2023), valoarea lor pe termen lung și avantajele la nivel de performanță justifică diferența de preț.
Microsoft a sprijinit activ această tranziție prin optimizări software. Începând cu Windows 10, funcții precum suportul pentru comanda TRIM și îmbunătățirea defragmentării sistemului de fișiere au crescut fiabilitatea SSD-urilor. Cu Windows 11 necesitând minimum 64 GB SSD pentru instalarea sistemului, eliminarea treptată a HDD-urilor ca unități de sistem s-a accelerat semnificativ.
Recomandare de utilizare:
Pentru performanță optimă, receptivitate și eficiență pe termen lung, se recomandă ca utilizatorii să aleagă SSD-uri ca unități de sistem. Companiile și utilizatorii individuali care fac upgrade de la sisteme bazate pe HDD ar trebui să considere SSD-urile o investiție prioritară, pentru a răspunde cerințelor software-ului modern și pentru a asigura compatibilitatea cu viitoarele actualizări Windows.
2.2 Tipul tabelului de partiții al unității de sistem
Începând cu 2025, GPT (GUID Partition Table) a devenit formatul dominant de tabel de partiții, fiind adoptat de 67,04% dintre utilizatori. Această tendință a fost accelerată și de cerința Windows 11 ca unitățile de sistem să utilizeze formatul GPT. Avantajele tehnice ale GPT față de MBR – inclusiv suportul pentru capacități mai mari și gestionarea mai bună a partițiilor – l-au transformat în alegerea preferată pentru sistemele moderne.

Identificarea trendului:
Adoptarea GPT a crescut semnificativ datorită capacității sale de a gestiona discuri de capacitate mai mare și de a oferi o administrare îmbunătățită a partițiilor. Odată cu introducerea Windows 11, care impune utilizarea GPT pentru unitățile de sistem, această tendință este de așteptat să continue și să se consolideze. Tranziția de la MBR la GPT reflectă o schimbare tehnologică mai amplă, determinată de evoluțiile arhitecturii de sistem și de nevoia unor soluții de stocare mai eficiente și mai fiabile.
Concluzie:
GPT oferă avantaje semnificative față de vechiul sistem de partiționare MBR, inclusiv:
-
Suport pentru capacități mai mari: Adresarea pe 64 de biți a GPT permite limite teoretice mult peste limita de 2 TB a MBR, ajungând până la 9,4 ZB (zettabytes) de stocare.
-
Flexibilitate crescută: GPT suportă până la 128 de partiții, comparativ cu limita de 4 partiții a MBR, permițând configurații de stocare mai complexe.
-
Fiabilitate sporită a datelor: GPT include tabele de partiții backup duble și checksum-uri CRC64, ceea ce îmbunătățește integritatea și recuperarea datelor partițiilor în caz de daune fizice sau pierderi de alimentare neașteptate.
-
Compatibilitate cu sistemele moderne: GPT este strâns integrat cu arhitecturi de sistem noi, precum UEFI și procesoare pe 64 de biți, permițând funcționalități avansate ale sistemului de operare, precum TPM 2.0, Secure Boot și DirectStorage din Windows 11.
Odată cu aplicarea obligatorie a GPT în Windows 11 pentru unitățile de sistem, tranziția de la MBR nu este doar un upgrade tehnologic, ci și un pas necesar pentru alinierea la infrastructura modernă de calcul.
Recomandare de utilizare:
Utilizatorii și organizațiile ar trebui să migreze la GPT pentru unitățile de sistem, pentru a asigura compatibilitatea cu sistemele de operare moderne și pentru a maximiza capacitățile de stocare.
✅ Pentru cei care fac upgrade sau achiziționează sisteme noi, GPT ar trebui să fie alegerea implicită pentru partiționare.
✅ Profesioniștii IT și dezvoltatorii ar trebui, de asemenea, să se concentreze pe avantajele GPT atunci când configurează medii de stocare, în special pentru capacități mari sau configurații complexe.
2.3 Distribuția numărului de partiții pe unitatea de sistem
Începând cu 2025, 43,50% dintre unitățile de sistem au patru partiții, incluzând de obicei două până la trei partiții ascunse. Aceasta reflectă necesitatea modernă a sistemelor de a include EFI, Recovery și alte partiții asociate sistemului. Aceste structuri de partiționare sunt esențiale pentru a susține funcții avansate ale sistemului, precum firmware UEFI, compatibilitatea multi-OS și mecanismele de recuperare.
Date de bază:
-
Unități de sistem cu 4 partiții: 43,50%
-
Număr mediu de partiții ascunse: 2–3 per unitate de sistem
| Număr de partiții pe unitățile de sistem | Pondere utilizatori |
|---|---|
| 2 partiții | 7,80% |
| 3 partiții | 19,92% |
| 4 partiții | 43,50% |
| 5 partiții | 16,53% |
| 6 partiții | 6,65% |
| Altele (1 partiție + mai mult de 6 partiții) | 5,60% |
Identificarea trendului:
Creșterea numărului de partiții ascunse – precum EFI, Recovery și Microsoft Reserved Partitions (MSR) – semnalează complexitatea și integrarea tot mai ridicată a sistemelor de operare moderne.
Pe măsură ce firmware-ul UEFI și tabelele de partiții GPT au devenit standard industrial, partiționarea sistemului a evoluat pentru a include multiple partiții necesare susținerii unor funcții avansate precum secure boot și recuperarea flexibilă a sistemului.
Concluzie:
Tendința unităților de sistem de a avea patru sau mai multe partiții reflectă o trecere către arhitecturi de sistem mai avansate. Puncte cheie:
-
EFI System Partition (ESP): Această partiție, esențială pentru interacțiunile firmware-ului UEFI, și-a mărit dimensiunea de la standardul inițial de 100 MB la 260–550 MB, ca urmare a complexității mecanismelor Secure Boot.
-
Recovery Partition: Această partiție devine mai modulară, furnizorii și Microsoft utilizând fișiere WIM (Windows Imaging Format) pentru restaurarea flexibilă a sistemului. Împreună cu BCD (Boot Configuration Data), suportă recuperarea mai multor versiuni de imagine de sistem.
-
Complexitate crescută în gestionarea partițiilor: Creșterea numărului de partiții ascunse ridică provocări pentru uneltele tradiționale de gestionare a partițiilor, care trebuie să țină cont de mecanismele de protecție UEFI pentru a preveni problemele de boot.
Recomandare de utilizare:
Administratorii de sistem și utilizatorii ar trebui să fie conștienți de complexitatea tot mai mare a partiționării unității de sistem.
✅ Se recomandă utilizarea uneltelor actualizate de management al partițiilor, care suportă configurațiile moderne GPT și UEFI, pentru a asigura fiabilitatea sistemului și a preveni problemele de boot.
✅ De asemenea, profesioniștii IT ar trebui să valorifice Recovery Partition pentru procese simplificate de restaurare a sistemului, mai ales atunci când administrează mai multe versiuni de OS sau scenarii de recuperare.
2.4 Preferințe privind capacitatea unităților de sistem
Utilizatorii de SSD aleg predominant capacități medii (128 GB – 512 GB) pentru un raport optim între performanță și cost, în timp ce utilizatorii de HDD preferă capacități mai mari (512 GB și peste) pentru a acoperi nevoile de stocare în masă. Acest lucru reflectă cerințele divergente ale utilizatorilor și structurile diferite de cost între tehnologiile de stocare.


Date de bază:
| Tip stocare | HDD | SSD |
|---|---|---|
| Capacitate disc sistem | ||
| 128 GB ~ 256 GB | 7,24% | – |
| 256 GB ~ 512 GB | 37,19% | – |
| 512 GB ~ 1 TB | 46,09% | – |
| 1 TB ~ 2 TB | 5,85% | – |
| Altele | 3,63% | – |
| 64 GB ~ 128 GB | – | 17,18% |
| 128 GB ~ 256 GB | – | 36,12% |
| 256 GB ~ 512 GB | – | 29,21% |
| 512 GB ~ 1 TB | – | 14,01% |
| Altele | – | 3,48% |
| Motivația utilizatorilor | HDD | SSD |
|---|---|---|
| Stocare mare de date, arhive media, backup pe termen lung | Răspuns rapid, performanță ridicată, utilizare orientată pe sistem |
Interval de capacitate preferat:
-
SSD: 128 GB – 512 GB
-
HDD: peste 512 GB
-
Creștere cost SSD peste 512 GB: +23% per GB suplimentar (TrendForce, 2023)
-
Reducere cost HDD la 1 TB+: scădere 40%–60% per GB
Identificarea trendului:
Preferințele de capacitate pentru utilizatorii de SSD și HDD diferă puternic datorită caracteristicilor tehnologice și considerentelor de eficiență a costurilor.
-
SSD-urile, bazate pe memorie NAND flash, prezintă o creștere neliniară a costului la capacități mai mari, ceea ce face ca dimensiunile mai mici să fie mai atractive în raport preț–performanță.
-
HDD-urile, bazate pe înregistrare magnetică, beneficiază de economii de scară, permițând capacități mari la costuri unitare mai reduse.
Aceste diferențe fundamentale conturează tipare distincte de utilizare între cele două grupuri de utilizatori.
Concluzie:
Structura actuală a pieței reflectă o segmentare clară a preferințelor utilizatorilor:
-
Utilizatorii de SSD prioritizează viteza și eficiența pentru sarcinile de bază ale sistemului. Strategia lor de stocare implică păstrarea sistemului și a datelor accesate frecvent pe SSD și mutarea fișierelor mari sau redundante pe stocare secundară.
-
Utilizatorii de HDD se concentrează pe nevoi de capacitate mare, pentru sarcini precum stocarea multimedia, arhivarea pe termen lung a datelor sau crearea profesională de conținut, necesitând adesea unități cu capacități de 2 TB – 4 TB sau mai mari.
Aceste tendințe nu țin doar de preferințe, ci sunt modelate de arhitectura tehnică și economică a unităților de stocare. SSD-urile rămân dominante pentru performanța de sistem, în timp ce HDD-urile oferă o valoare superioară pentru stocarea în masă.
Recomandare de utilizare:
Pentru consumatori și profesioniști IT:
✅ SSD-urile din intervalul 128 GB – 512 GB sunt ideale pentru performanța sistemului, viteza de încărcare a aplicațiilor și receptivitatea generală.
✅ HDD-urile ar trebui luate în considerare atunci când este nevoie de stocare de mare capacitate și cost redus, cum ar fi pentru backup, arhivare sau biblioteci de conținut.
✅ Strategiile hibride – utilizarea SSD pentru sistem și HDD pentru stocare – pot oferi o soluție echilibrată atât în mediul consumer, cât și business.
Pe măsură ce tehnologia evoluează și costurile se modifică, aceste granițe se pot estompa. Totuși, această preferință divizată privind capacitatea este de așteptat să persiste pe termen scurt.
2.5 Distribuția sistemului de fișiere al unității C
Sistemul de fișiere NTFS rămâne dominant pe unitățile de sistem Windows, în special pe unitatea C, datorită integrării sale profunde cu kernel-ul sistemului de operare și performanței robuste în sarcinile critice pentru sistem.

Date de bază:
| Sistem de fișiere | Utilizare pe unitatea C | Observații |
|---|---|---|
| NTFS | 99,94% | Complet compatibil, integrat profund cu boot/kernel-ul Windows |
| ReFS | 0,01% | Sistem de fișiere emergent, limitat la cazuri enterprise/non-boot |
| FAT32 | 0,02% | Nu este utilizat pentru partițiile moderne de sistem |
| Altele | 0,03% | Nu este utilizat pentru partițiile moderne de sistem |
Rata de utilizare NTFS pe unitatea C: Aproape 100%
Sisteme de fișiere alternative (ex. ReFS, FAT32): Prezență neglijabilă pe partițiile de sistem
Identificarea trendului:
NTFS (New Technology File System) și-a menținut dominația pe termen lung ca sistem de fișiere implicit și cel mai compatibil pentru unitățile de sistem Windows. Arhitectura sa este strâns integrată cu procesele de boot și kernel Windows, făcându-l esențial pentru funcționalitatea sistemului.
Deși sunt explorate sisteme de fișiere mai noi, precum ReFS (în special pentru stocare de tip enterprise), NTFS continuă să evolueze și să-și păstreze poziția de lider atât în mediile personale, cât și la nivel de sistem (ReFS vs NTFS).
Concluzie:
Dominanța tehnică și funcțională a NTFS nu este doar rezultatul suportului istoric – ea reflectă compatibilitatea sa profundă cu componentele de bază ale Windows, precum Boot Manager, HAL (Hardware Abstraction Layer) și kernel-ul Windows.
În timp ce Microsoft dezvoltă activ ReFS pentru stocare de înaltă fiabilitate și scală enterprise, NTFS rămâne standardul de facto pentru partițiile de sistem bootabile. Capacitatea sa de a se adapta prin îmbunătățiri precum optimizarea stocării și interoperabilitatea cu ReFS îi consolidează relevanța în ecosistemele Windows aflate în continuă evoluție.
Recomandare de utilizare:
✅ Utilizatorii finali și profesioniștii IT ar trebui să continue să folosească NTFS ca sistem de fișiere implicit pentru unitățile C, datorită compatibilității și stabilității sale neegalate în ecosistemul Windows.
✅ Dezvoltatorii ar trebui să se asigure că aplicațiile lor mențin suport complet pentru NTFS, mai ales atunci când vizează operațiuni la nivel de sistem.
✅ Mediile enterprise care explorează ReFS pentru integritate și redundanță a datelor ar trebui să-i limiteze utilizarea la volume de date și să evite folosirea pe partițiile de boot până când suportul la nivel de OS va fi mai extins.
2.6 Activarea BitLocker pe unitatea C
Deși BitLocker este un instrument nativ de criptare în Windows, conceput pentru protejarea datelor, rata sa de adopție pe unitățile de sistem rămâne foarte scăzută (doar 4,59% activate), reflectând atât provocări tehnice, cât și percepții ale utilizatorilor în mediile mainstream.
Un aspect important de menționat este că Microsoft a luat măsuri pentru a crește adopția BitLocker începând cu actualizarea Windows 11 24H2.
Date de bază:
| Metrică | Observație |
|---|---|
| Rata de activare BitLocker | 4,59% |
| Rata de dezactivare BitLocker | 95,41% |
| Rata de activare BitLocker pe unitățile C | 4,59% |
-
Majoritatea utilizatorilor folosesc Windows fără a activa criptarea discului.
-
Bariere comune pentru utilizatori: percepția scăzută a riscului, configurare complexă.
-
Provocări la nivel enterprise: lipsa hardware-ului TPM, cost ridicat de implementare, impact minor asupra performanței (5–8%).
-
Aliniere la reglementări: GDPR/NIST recomandă, dar nu impun BitLocker.
Identificarea trendului:
În ciuda creșterii gradului de conștientizare globală privind protecția datelor și criptarea, BitLocker rămâne puțin utilizat printre utilizatorii Windows. Mai mulți factori contribuie la aceasta, inclusiv:
-
nivel scăzut de conștientizare a riscurilor de securitate,
-
complexitatea procesului de configurare BitLocker,
-
limitări tehnice sau de infrastructură în mediile enterprise.
Chiar și în regiunile cu legi stricte de confidențialitate a datelor (ex. GDPR), adopția BitLocker nu este semnificativ stimulată din cauza unor standarde politice vagi.
Concluzie:
Rata scăzută de activare a BitLocker reflectă un decalaj între caracteristicile de securitate disponibile și adoptarea de către utilizatori. Deși tehnic eficient, BitLocker este afectat de probleme de utilizabilitate în rândul utilizatorilor generali și de costuri de implementare în mediile enterprise.
Cadrul legal, precum GDPR și NIST 800-175B, susține criptarea, dar nu impune instrumente specifice, ceea ce determină companiile să prefere soluții comerciale care oferă jurnale de audit și o gestionare mai simplă a cheilor.
Recomandare de utilizare:
✅ Utilizatorii obișnuiți ar trebui să ia în considerare activarea BitLocker pentru a îmbunătăți securitatea datelor, în special pe dispozitive portabile, dar numai după salvarea sigură a cheilor de recuperare.
✅ Microsoft și integratorii de sisteme sunt încurajați să simplifice procesul de activare și să îmbunătățească educația utilizatorilor privind riscurile unităților de sistem necriptate.
✅ Departamentele IT enterprise pot explora abordări hibride – utilizând BitLocker pentru dispozitive conforme și completând cu soluții terțe care oferă o gestionare centralizată și caracteristici de logare mai simple.
2.7 Distribuția capacității unității C în funcție de tipul de disc
Această secțiune analizează modul în care capacitatea unității C diferă între discurile de sistem SSD și HDD.
-
Utilizatorii de SSD alocă de obicei 128 GB – 256 GB.
-
Utilizatorii de HDD preferă capacități mai mari, reflectând nevoi de utilizare și considerente de cost diferite.
2.7.1 Capacitatea unității C pe discurile de sistem SSD
Când discul de sistem este un SSD,
-
37,23% dintre utilizatori alocă 128 GB – 256 GB pentru unitatea C.
-
24,19% dintre utilizatori aleg fie 64 GB – 128 GB, fie 256 GB – 512 GB.
| Interval de capacitate al unității C pe SSD | Procent utilizatori |
|---|---|
| 64 GB – 128 GB | 24,19% |
| 128 GB – 256 GB | 37,23% |
| 256 GB – 512 GB | 24,19% |
| 512 GB – 1 TB | 9,97% |
| Altele | 4,42% |
2.7.2 Capacitatea unității C pe discurile de sistem HDD
Când discul de sistem este un HDD:
-
32,28% dintre utilizatori alocă 256 GB – 512 GB pentru unitatea C.
-
27,01% aleg 512 GB – 1 TB.
-
22,81% setează unitatea C la 128 GB – 256 GB.
| Interval de capacitate al unității C pe HDD | Procent utilizatori |
|---|---|
| 64 GB – 128 GB | 10,55% |
| 128 GB – 256 GB | 22,81% |
| 256 GB – 512 GB | 32,28% |
| 512 GB – 1 TB | 27,01% |
| 1 TB – 2 TB | 3,67% |
| Altele | 3,68% |
Tendința capacității unității C:
Prin analizarea capacităților unității C pe discurile de sistem SSD și HDD, s-a observat următoarea tendință:
-
Pentru utilizatorii de SSD, cea mai comună capacitate a unității C este între 128 GB – 256 GB (37,23%), iar 24,19% aleg fie 64 GB – 128 GB, fie 256 GB – 512 GB. Acest lucru indică o preferință pentru capacități medii, care oferă un echilibru între cost și performanță pentru sarcinile zilnice de calcul.
-
Pentru utilizatorii de HDD, majoritatea aleg capacități mai mari pentru unitatea C. În special, 32,28% dintre utilizatori setează unitatea C între 256 GB – 512 GB, iar 27,01% aleg 512 GB – 1 TB. Acest lucru reflectă nevoia de mai mult spațiu de stocare, de obicei pentru utilizatorii care păstrează cantități mari de date sau fișiere multimedia extinse.
Recomandări de utilizare:
✅ Pentru utilizatorii de SSD, este recomandat să aleagă o capacitate a unității C între 128 GB – 256 GB, deoarece acest interval oferă cel mai bun echilibru între performanță și cost pentru scenariile tipice de utilizare. SSD-urile excelează la viteză, iar aceste capacități oferă suficient spațiu pentru sistemul de operare, aplicații și fișiere esențiale, menținând în același timp viteze mari de acces.
PLUS: Utilizatorii care se așteaptă să stocheze cantități mai mari de date sau să ruleze mai multe programe pot opta pentru un SSD de 256 GB – 512 GB.
✅ Pentru utilizatorii de HDD, este indicat să opteze pentru capacități ale unității C între 256 GB – 512 GB sau 512 GB – 1 TB, în funcție de nevoile de stocare. Deoarece HDD-urile oferă capacități mai mari la un cost mai redus per gigabyte, alegerea unei unități C mai mari asigură spațiu suficient atât pentru fișierele de sistem, cât și pentru stocarea datelor, fiind ideală pentru utilizatorii cu cerințe mari de stocare sau pentru cei care folosesc sistemul pentru gestionarea intensivă a fișierelor, stocarea media sau arhivare.
2.8 Analiza utilizării spațiului pe unitatea C
Peste 53,37% dintre utilizatorii Windows s-au confruntat cu lipsa de spațiu pe unitatea C, iar 12,62% s-au aflat într-o situație critică de spațiu insuficient (mai puțin de 10% liber). Acest lucru poate afecta performanța sistemului din cauza diverselor probleme la nivel de OS generate de spațiul limitat, cum ar fi încetiniri și eșecul unor procese critice ale sistemului.

Date de bază:
| Spațiu disponibil | Procent utilizatori |
|---|---|
| Mai puțin de 10% | 12,62% |
| Mai puțin de 20% | 23,33% |
| Mai puțin de 30% | 32,92% |
| Mai puțin de 50% | 53,37% |
Ce ocupă spațiul pe unitatea C:
-
Componentele de sistem Windows 11 au crescut în medie cu 38% comparativ cu versiunile anterioare.
-
72% dintre utilizatori stochează fișiere personale (ex. documente, media) pe unitatea C.
Identificarea trendului:
Pe măsură ce sistemul de operare evoluează, în special cu update-uri precum Windows 11, fișierele de sistem au crescut semnificativ, consumând mai mult spațiu. Mulți utilizatori agravează problema stocând date non-sistem pe unitatea C. Dimensiunea tot mai mare a fișierelor de sistem, acumularea de fișiere temporare și obiceiurile utilizatorilor contribuie la o presiune tot mai mare asupra spațiului de stocare, ducând la lipsă critică de spațiu pe unitatea C.
Concluzie:
Tendința arată că majoritatea utilizatorilor se apropie sau se confruntă deja cu un spațiu critic de mic pe unitatea C. Principalii factori sunt:
-
creșterea dimensiunii fișierelor de sistem,
-
acumularea fișierelor temporare,
-
obiceiul utilizatorilor de a stoca date non-sistem pe unitatea C.
În plus, degradarea performanței sistemului din cauza lipsei de spațiu devine o problemă presantă, deoarece memoria virtuală și procesele de fundal sunt afectate.
Recomandări de utilizare:
✅ Pentru toți utilizatorii, se recomandă monitorizarea regulată a spațiului disponibil pe unitatea C și păstrarea a cel puțin 20% liber pentru a asigura funcționarea optimă a sistemului.
✅ Pentru utilizatorii de Windows 11, utilizarea noii funcții „storage health” (Windows 11 23H3 și versiunile ulterioare) este recomandată pentru a prezice și gestiona proactiv tendințele de stocare pe SSD-urile NVMe.
✅ Pentru utilizatorii cu spațiu limitat pe unitatea C, mutarea datelor non-sistem (ex. documente personale, fișiere media) pe alte unități sau în cloud este o soluție eficientă pentru eliberarea spațiului.
✅ Pentru profesioniștii IT sau organizații, optimizarea căilor implicite de instalare a aplicațiilor și gestionarea eficientă a fișierelor temporare pot ajuta la reducerea problemelor de spațiu.
2.9 Distribuția producătorilor de HDD/SSD
Pe baza eșantionului statistic, au fost identificați principalii producători de discuri de sistem, atât HDD, cât și SSD.
-
SSD-uri (Top 20 producători):
-
Samsung conduce cu 12,69%, urmat de Crucial cu 11,34% și Kingston cu 10,36%.
-
-
HDD-uri (Top 6 producători):
-
Seagate conduce cu 30,62%, urmat de WD (Western Digital) cu 29,50% și Toshiba cu 19,17%.
-
Aceste date reflectă dominația de piață a acestor branduri în categoriile SSD și HDD.
2.9.1 Top 20 producători de SSD
| Producător | Cotă de piață |
|---|---|
| SAMSUNG | 12,69% |
| CRUCIAL | 11,34% |
| KINGSTON | 10,36% |
| WD | 5,60% |
| SANDISK | 4,67% |
| ADATA | 4,08% |
| INTEL | 2,24% |
| LITEON | 2,12% |
| SK HYNIX | 2,11% |
| TOSHIBA | 1,97% |
| SILICON-POWER | 1,80% |
| HIKVISION | 1,60% |
| TEAM GROUP | 1,55% |
| INTENSO | 1,34% |
| GOODRAM | 1,26% |
| PNY | 1,23% |
| PATRIOT | 1,22% |
| LEXAR | 1,19% |
| TRANSCEND | 1,19% |
| MICRON | 1,02% |
| Alți producători | 29,42% |
2.9.2 Top 6 Producători de HDD
| Producător HDD | Cotă utilizatori (%) |
|---|---|
| Seagate | 30,62 % |
| WD | 29,50 % |
| Toshiba | 19,17 % |
| HGST | 5,82 % |
| Samsung | 3,62 % |
| Hitachi | 3,22 % |
| Alți producători | 8,05 % |


